Iul 102011
 
Articolul asta m-a lasat receHmm.. se putea si mai bineInteresant articolulMi-a placut mult de totExcelent (1 votes, average: 3,00 out of 5)
Se încarcă...
Weekendul ãsta aveam chef de ceva diferit de plimbări… Ceva mai “out” față de ce am făcut in alte weekenduri. Ținând cont că avem un prieten la Viena și s-a mai și nimerit să fie ziua lui weekendul ăsta, decidem să-i facem o vizită. Bine să nu crezi că m-am trezit așa dimineața și am zis : gata luam avionul și plecăm in Austria și ăsta s-a trezit cu noi pe cap. Nu chiar, am pus țara la cale cu câteva săptămâni înainte și iată-ne cu bagajele făcute în drum spre aeroportul Malpensa. Mamă, abia așteptam weekendul ăsta. De fapt abia așteptăm concediul, ca și tine de altfel, așa că orice mică excursie e binevenită. A, și să nu uit, dacă nu știi cine e tanti Sisi, să știi că nu e prietenul ăsta al nostru, lui o să-i spunem Mr. Rock în povestire (datorită gusturilor lui muzicale) iar despre tanti Sissi, să nu te las cum a rămas nea Mărin la București, găsesti aici toate detaliile http://en.wikipedia.org/wiki/Sissi.



În sfârșit, e vineri seara, și suntem în trenul de Malpensa, abia aștept să mănânc ceva in aeroport că îmi e o foame de behăi. N-am avut timp azi la prânz așa că sunt cam lihnit. Trecem fără peripeții de security și ne oprim la primul restaurant de ne iese în cale. Mi s-a părut mie ceva ciudat că nu era niciun preț afișat dar oricum nu ne luasem homar sau mai știu eu ce ci 2 prăpădite de sandwich-uri și 2 sucuri. Nu mai țin minte numele restaurantului să-ți zic să te ferești de el dacă ajungi pe acolo pentru că pe noi distracția de mai sus ne-a costat 28 de EUR. Oricum era un nume gen japonez așa că ai grijă. Mergem frumos la boarding și când mă uit, Diana nu-i. Era mai în colo cu un grup de băieți bine făcuți, stătea de părea că-i așteaptă. O întreb gesticulând din mâini : ce pisicii mei faci mă acolo?  Dar după câteva secunde realizează și ea că băieții erau doar strânși la povești, coada către Viena era unde stăteam eu… Oricum știu că a fost pretext… 🙂 Gata, rulăm pe pistă… Wooowww… Ce apus de soare superb se vede afară pe geam… 

 

Nu mă mai satur de privit. Zici că e un peisaj de basm. Ca să fiu sigur că o să mi amintesc exact așa cum era acest peisaj feeric, profit de ocazia că blondele ăstea de la compania aeriana Nikki ne vorbesc doar în germană și mă fac că nu pricep faza cu echipamentele electronice și fac o minunăție de filmuleț să te poți bucura și tu.Zborul a fost scurt (1h) și relativ plăcut, chiar dacă mă crispasem la un moment dat cand printre scaunele din față a scos capul o mică urlătoare. Zic nu se poate așa ceva, chiar în orice mijloc de transport ne urcăm avem concert?! dar din fericire puștiulică a fost de treabă. A mai tras de două ori din suzetă și apoi a plecat cu nenea Ene să asculte o poveste. După ceva timp m-am întâlnit și eu cu ei. E tare moș Ene ăsta. Dormi dus pe poveștile lui. 

 
 
Mamăăă… E un frig aici la Viena și bate și un vânt tare și rece de mi-a înghețat hipotalamusul. Cred că același lucru a pățit și Diana pentru că avea o problemă cu controlatul mișcărilor mâinilor. Zic asta pentru că în timp ce așteptam trenul să ne ducă la Prater, nu mai știu ce-mi explica gesticulând și îi trage una la o doamnă peste geanta deschisă de mai că îi împrăștie toate lucrurile pe jos. E clar, azi nu e seara ei…. E ok trenul ăsta spre Prater și de 3 ori mai ieftin ca ăla de fițe, CAT. Asta dacă nu te grăbești că ăsta face cam 35 de minute fată de 16 ale lu’ “mâța”. Pe peron ne așteaptă întârziind, mr. Rock îmbrăcat de mers pe munte și apărem și noi la pantalonași scurți și maieuț de vară ca de, mâine e 1 iulie… Dar nu și la Viena. Iți închipui că după câteva povești am adormit de parcă eram la cabană la munte, așa cald și plăcut era la roackerul nostru acasă.


Azi e sâmbătă iar bună dimineața ne este dată de conu’ Rammstein și cu prietenul lui de pahar Falco. Îmi place de băieții ăștia doi și de Mr Rock care ne-a pregătit o surpriză pentru astăzi și se pare că și vremea ține cu noi. Mâncăm ceva rapid ca să nu mai acompaniem melodiile cu ghiorțăit de mațe, îl sunăm și pe celălalt prieten al nostru, cari aflăm că-i in așilași bloc și pi așilaș palier cu Mr. Rock.
 
Ti-i prins nu că prietinul ăsta la doilea nu e orișișine și lui e di undiva din Nord Iestul României. Slăbuț așa de parcă mănâncă numai vinerea și foarte de treabă, pe prietenul ăsta o să-l numim Și Fași. S-a trezit și Diana, iar bună dimineața îi este dată de prietena ei mult iubită: Ploaia. Pe asta o cunoști, nu ți-o mai descriu. Ți-am prezentat-o la Como, în Croația și intr-o seară la Paris. Se pare că am fost gură spartă în postul despre Milano și că acum se adeverește. Ne urcăm în mașină la Și fași și plecăm cu destinația Seegrotte, adică o peșteră care adăpostește cel mai mare lac subteran din Europa, formată în urma prăbușirii pereților unei mine de extracție a ipsosului. Bine “plecăm” e un termen relativ, pentru că din 5 gps-uri, nu mergea unul. Reușim până la urmă și iată-ne ajunși la minunatul loc, lăsând în urmă Viena cu tot cu ploaia ei. Mai mâncăm o dată bine și băgăm și ceva lichide calde să ne încălzească un pic că cică în peșteră sunt 9 grade. Ce tare și eu sunt iar în pantaloni scurți. Dăm să intrăm și ni se răspunde Nein, că acum intră doar ăia pe germană. No bine, mai stăm la povești 20 de minute, măcar suntem primii la rând. Suntem pe naiba că vine o ceată de vitezomani, d’ăștia peste 70 de ani și suntem dați instant la o parte. Alooo… Tataie, păi ce faci mă? Crezi că noi suntem aici să vindem semințe?! Czech sprache turisten… Mi se răspunde.. Aha.. Păi și “ingliș” sprache când băgați mă? În 20 de minute zici.. Bineee… Mai povestim 20 de minute și în sfârșit intrăm… Peștera este întradevăr foarte frumoasă, nu ți-o descriu ci îți arăt câteva imagini să tragi tu singur concluziile. Oricum, nu este extraordinară. 

 

In caz că ai fost la noi la scărișoara sau peștera muierii si peștera urșilor, dar mai ales salina de la Turda o să constați că nu e un mare fâs aici. Doar că băieții ăștia stau foarte bine la capitolul marketing și publicitate. Pe mine salina de la Turda m-a impresionat foarte mult și este și mult mai mare decât asta și am și înțeles mult mai mult din ce vorbea ghidul că până la urmă, english sprache a fost vrăjeală ca tot in germană ni s-a explicat și râdeam și eu ca prostul de câte ori râdea Diana că ea e lingvista familiei și înțelegea tot. Măcar așa am avut ghid în română și o terorizam cu întrebarea: ce zice? ce zice? Se termină vizita și între timp venise de la Viena și prietena Dianei așa că plecăm repede să nu ne facem ciuciulete. Intrăm cu chiu cu vai în Viena că o luaseră naiba toate gps-urile iar Și Fași mai avea un pic și le arunca pi tăti pi jam și ne oprim fix în parcul de distracții de la Prater. Îți spuneam că weekendul ăsta am vrut să facem ceva wild.. Viena am vizitat-o de foarte multe ori așa că azi nu mai mergem nici la Stephansdom ca și acolo e plin de magazine, nici la Belvedere Palace că am fost o dată prin martie și am înghețat ca naiba, nici la Haus der Musik că ne-am jucat destul cu instrumentele pe acolo data trecută, nici la Hundertwasserhaus cu toate că este întradevăr deosebită casa asta si mai ales povestea ei, dar am mai fost data trecută și am plecat cu o sacoșă de suveniruri.
 

 

Nu, astăzi mergem la Number 2 în topul locurilor de vizitat în Vienna, și anume Prater. Și intrăm cu gândul să ne dăm în toate mașinăriile posibile. Prima dată ne oprim la karturi că vreau să o învăț și pe Diana să concureze și ea data viitoare când mă mai duc cu băieții. Ca să fiu sigur că învață bine ne dăm în vreo 3 tipuri de karturi. Bine, la ălea mai puternice, și ea și Mr. Rock s-au lăsat păgubași și concursul și distracția maximă am experimentat-o eu cu Și fași. După ce am experimentat trasul cu pușca și ne-am holbat cum sunt învârtiți unii la 40 de metrii înălțime, ne-am oprit să ne dăm cu bușteanul pe râul artificial amenajat… Dacă nu ne-a udat ploaia destul acum era șansa noastră. Mr. Rock rămâne să filmeze că el a mai fost plus că trebuia să facă cineva și un film să vezi și tu cum e acolo. Ținând cont că am urlat toți cât ne-au ținut plămânii, să știi că a fost super tare, bine nu chiar senzația extremă dar așa de începători a fost numai bine. Părăsim într-un final parcul de distracții, după ce băgăm un hot dog din ăsta excepțional. Ca să fiu sincer îmi plouă în gură și acum în timp ce scriu la ce gust deosebit avea. Oricum hot dogul era așa pe post de snack că mai în colo plecăm deja spre restaurantul libanez ales tot de Mr. Rock. 

 

Să știi că a făcut alegeri bune întru-cât am mâncat și aici foarte bine, am băgat și o mică berică, am ciocnit de La mulți ani că era aproape 12 noaptea și Roackerul împlinea o venerabilă vârstă și apoi am plecat cu destinația cuibușorul lu’ Și Fași că cică și-a luat o narghilea și vrea să o probeze. Doamne numai ciudați pe stradă… Și ziua și noaptea. Fete la nici 15 ani îmbrăcate ca ultimele prostituate, toată lumea ține cutia de bere în mână cum țin eu aparatul foto, mulți vopsiți în cap în cele mai ciudate culori. Erau unul de zici că l-am băgat eu la spălat cu ceva tricouri roșii, cu blugii și cu un tricou alb… Arăta ca un papagal imperial… Dar na, acum fiecare cu apucăturile lui dar ciudate rău apucăturile, doar la Zurich am mai văzut specimente d’ăstea de Neanderthalus involutus.După multe povești si fumuri adormim până la urmă pe la un 3 dimineața….
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Fac eu cum fac și Duminica tot cu noaptea în cap mă trezesc. Cred că organismul meu e decalat cu o zi și merge pe calendarul ălora cu ziua a 7-a că tot timpul Vinerea întârzii la servici. Nu știu cum reușesc să-i stric netul lu’ roacker și nu mai merge Youtube-ul să mai băgăm ceva simfonii de la Metalica așa de good morning. Ne chinuim noi ce ne chinuim, mai ales că vroiam să vedem și cum e vremea afară dar tot nu reușim să facem netul. Ce iți e și cu tehnologia asta… realizăm până la urmă că vremea afară putem să o vedem și dacă tragem jaluzeaua dar nu ne place ce vedem așa că tot în internet vrem să ne încredem. Azi vrem să vizităm palatul Schönbrunn că de asta ți-am scrs în titlu de tanti Sissi așa că profităm de faptul că nu plouă, încă, și purcedem. Și Fași cred că a adormit cu narghileaua în gură că nu răspunde la telefon. Este superb palatul ăsta. De câte ori vin rămân foarte impresionat. Pe lângă faptul că domeniul este imens, coana Sissi i-a dat așa și o notă aparte prin modul în care a fost proiectat. Este un aer foarte curat si reîmprospător, de face vietățile parcului să zburde în voie și să ne bucure lăsându-se fotografiate, și mai ales să vină chiar să-ți deja bună dimineața.

 

Cum spuneam, parcul din jurul palatului este deosebit, plin de grădini care mai de care mai frumoase, alei și poteci bine conturate printre mușchii copacilor, fast, bun gust și o notă de eleganță, locul ăsta te face să respiri istoria la fiecare pas. Întru-cât în gura de aer începuseră să mai intre și niște stropi de ploaie, decidem să ne refugiem pe culmile cele mai înalte ale palatului, unde se află deosebita cafenea Gloriette și de unde poți admira panorama asupra orașului Viena. Am mai fi stat noi cu tanti Sissi să admirăm priveliștea dar stropii se întețesc și suntem invitați în cafenea la o ciocolată caldă și o prăjiturică să desăvârșim Frühstück-ul (micul dejun). Am fi vrut să mai dăm o fugă și până la Haus der Mer, unde este o clădire pe vreo 6 etaje parcă, concepută ca un imens acvariu si o mini grădină zoologică. Măcar acolo era cald de mureai că sunt și ceva sere înăuntru. Nu prea avem timp pentru că avem avionul de întoarcere destul de devreme așa că te las pe tine să te duci și îmi povestești dacă ți-a plăcut. Pe mine m-a impresionat foarte mult când am fost.Ieșim din cafenea și constatăm că prietena Dianei, ploaia, chemase la distracție si pe nenea vântul și se zbenguiau în voie amândoi.

 


Bine că nu a venit săracul Și Fași, că, chiar și cu bocanci și ud tot îl lua vântul pe sus și îl adunam de pe roata de la Prater. Cred că și tanti Sissi a prins ceva ploi și de asta a plantat așa mulți copaci pe mijlocul aleilor să ai unde să te adăpostești. Ajungem la metrou până la urmă și ne oprim să ciocnim 2 hot dogi. Ți-am zis că-ți plouă (și) în gură cand te gândești la ei. Cred că dacă aș sta aici m-aș face cât 2 uși. (cât una sunt deja). Oricum, cine a făcut studiul ăla în care a zis că Viena e cel mai tare oraș pentru expatriați, avea dreptate. Oricum îl rog frumos ca data viitoare în studiu să bage și elementul: vremea!Bag 20 de minute de somn și gata, trebuie să plecăm spre aeroport. Înainte să ne urcăm în tren, mai salutăm un ciudat care vorbea cu o bere pe care încerca să o vrăjească și plecăm cu regret că nu am avut mai mult timp la dispozitie, dar promitem că o să revenim curând. 
 
 

 
 
 
 

 
 
La aeroport râd să mă sparg când Diana trebuie să deja explicații pentru arma albă pe care o folosea să-și lege părul, așa, explică-i tu lu’ ăsta acum că aia e prinzătoare de păr, explică-i ca nu face mare lucru decât îți găurește capul dacă vrea unul să te ia în brațe sau în cel mai fericit caz îți scoate ochii. Așa, mâinile la ceafă și la percheziție cu ea! 🙂 Dar a scăpat ușor.. Cred că i-a zis că o folosea să-mi prindă mie limba ca să nu mai vorbesc prostii :p Ca să-mi treacă nervii că avionul are întârziere o oră jumate (timp în care am fi putut să fi văzut și Donau turn dacă era) bag o mică berică cu un pretzel să pot să dorm bine în avion. Aterizăm la Milano unde erau 29 de grade de era să fac infarct și luăm direcția somn, planificând deja următoarea vizită la Viena…. Să-ți faci timp pentru că merită!

 

Aufwiedersehen!!

 




Articolul asta m-a lasat receHmm.. se putea si mai bineInteresant articolulMi-a placut mult de totExcelent (1 votes, average: 3,00 out of 5)
Se încarcă...

.

Galerie Foto

.

  One Response to “2 zile pe la tanti Sissi”

  1. Dar numai la mancare ti-e gandul :)Pai parca erai la dieta 🙂 Hihihih! Si mi s-a facut asa o pofta de hot dog…. imi ploua in gura!!! Pupici! A.

Cristi si Diana