Noi 182011
 
Articolul asta m-a lasat receHmm.. se putea si mai bineInteresant articolulMi-a placut mult de totExcelent (1 votes, average: 3,00 out of 5)
Se încarcă...

No, hai că am plecat din San Sebastian. Mamă ce am mai fii stat, măcar vreo 2 zile dar asta e, am zis că ultimele oraşe din turul nostru de 5.000 KM sunt mai aproape de Milano aşa că mai putem reveni. Demarăm deci în trombă spre Lyon dar, normal ca odată intraţi în Franţa, demararea nu ţine mai mult de 25 de km, exact până la graniţă, unde, din nou BOUCHON!! Cred că toată zona de pe lângă plajele din Franţa este un mare buşon. Ca de obicei, buşonul apare din 30 în 50 de km când, de fiecare dată, trebuia să mai scoatem din buzunar câte 7- 10 Eur. Nu îţi spun că până la Bourdeaux, 210 km pe autostradă, i-am făcut în 5 ore. Incredibil! Si trebuie să-ţi mai povestesc ceva pentru ca aşa ceva nu ni s-a mai întâmplat niciunde în lume:

 

La un moment dat am ieşit de pe autostrada că şi aşa mai mult stăteam decât mergeam. Normal că în scurt timp am constatat că a fost cea mai mare greşeală pentru că în localitate era de 10 ori mai rău. Şi mergem, mergem timp de o oră prin localitate, socializând cu ceilalţi participanţi la trafic şi căutând şi noi o toaletă. Nimic băi, nimic nimic. Am oprit şi la Peco să bag motorină, chiar dacă aveam şi primim acelaşi răspuns: no toilette! Oprim la o cofetărie să luam ceva : no toilette! Am încercat la 4 magazine/restaurante etc.. Nimic măi.. Nimic!

La un moment dat apare un indicator cu un centru comercial. Ajungem rapid dar eu deja nu îmi mai simţeam picioarele… Nu ştiam dacă mă plouase, că ploua cu găleata în timpul ăsta, sau mă “udasem” singur. Intrăm într-o farmacie şi întreb, cu franceza mea ruginită, unde este o toaletă în centrul ăsta comercial? Răspuns: No toilette!  Nu, nu, nu… Aşa ceva nu se poate şi am izbucnit: C’est ne pas possible! En tout la France No toilet!?!Trois cent km e No toilet! C’est ne pas possible! Mademoiselle, je „mă chiş” pe mine! Compris!?!

Se pare că a compris şi ne-a lăsat acolo în farmacie să nu trebuiască sa facă curat după noi! 🙂

 

 
 
 

În sfârşit, începe cât de cât să se mai mişte ceva, dar în continuare plouă cu găleata şi mergând uşor uşor pe autostrăzile ăstea înguste şi fără banda de urgenţă, unde plăteşti la fiecare pas cam 10 Eur pe suta de kilometri, cu chiu cu vai reuşim să ajungem pe la un 2 noaptea în hotelul nostru de pe malul Ronului. Mamăă nu vedeam nici să parchez de somn. Iţi vine să crezi că în drumul nostru, pe 26 August temperatura a ajuns la 9 grade?!? Nici nouă.. Dar ţi-am pus o poză să te convingi. Poate am fost noi ghinioniști de am prins tot balamucul acesta.. nu ştiu. Tu când ai fost a fost ok? Uite în ce condiții am condus până aici:

 

 
 
….. a doua zi
 

Ne trezim până la urmă şi vedem şi noi cum arată camera. E faină, cu saună şi masaj chiar la noi pe palier, dar cine are timp… Ţi-am zis că facem 100 de metri garduri zilele astea ca să ne întoarcem acasă. Totuşi nu putem să nu vizităm al treilea oraş ca mărime din Franţa, aşa că achiziţionăm rapid o hartă şi pornim să explorăm oraşul oprindu-ne, cum era firesc, pe peninsula dintre Ron si Saon, chiar în piaţa Bellecour. (te rog să citeşti în gând numele da?). Profităm de micul popas şi facem şi câteva poze bisericii Sant Martin şi bineînţeles ne oprim să…. Mâncăm… normal! Eu nu mă complic şi cer omlette jambon-fromage pe când Diana ia o ciorbă cu varză şi o chestie specifică, les quenelles (un fel de “gogoloaie” de carne).

 

 
 
 
 
 

 


Ca să digeri bine, îţi recomand să faci cum am făcut noi şi să urci pe jos până la Biserica Notre Dame de Fourviere. O să mă înjuri după aceea dar e mişto să-ţi iasă limba de un cot, mai ales când greşeşti străzile. Până ajungi la biserica te poţi opri la nişte ruine romane, care din păcate nu mai ştiu cum se numesc (parca muzeul galo-roman) unde faci pentru prima dată cunoștința cu panorama Lyonului.

 
 
 
 
 

E foarte interesantă biserica asta. Nu ti-o descriu că poţi să citeşti aici dacă te interesează. Ce ne-a impresionat foarte mult a fost faptul că, din nou, ca în Zaragoza, şi biserica asta era împărţită pe două nivele, cu două altare, doua săli de rugăciune, etc. Nu am înţeles bine de ce.. poate pentru că erau două stiluri diferite! Nu ştiu…

 O altă chestie care merită tot efortul de a urca până aici (chiar dacă la coborâre am constatat că era un funicular până sus) este panorama pe care ţi-o oferă Colina Fourviere. Ca să te conving iţi pun câteva poze şi un filmuleţ.

 

 
 
 
 

 

  
 
 
 
 
 
 
 

Măi, am mai fi stat noi sa mai admirăm peisajul, să ne mai holbăm la zgârie norul Credit Lyonnais, să vedem parcul Tete d’Or, Teatrul Roman, Crucea Roşie şi alte edificii interesante dar acum trebuie să plecăm spre următoarea destinaţie: Geneva!

 

 

.



Articolul asta m-a lasat receHmm.. se putea si mai bineInteresant articolulMi-a placut mult de totExcelent (1 votes, average: 3,00 out of 5)

Se încarcă...

.

Galerie Foto

.
Cristi si Diana