3 Oraşe, 3 Tări, 3 Culturi diferite – San Sebastian (1/3)

La plajă, Vizită oraș Add comments

nov. 152011

(1 votes, average: 3,00 out of 5)

Încarc...

Măi, mai ţii minte când erai mic şi te duceai la mare? Şi odată ajuns acolo nu îţi mai venea să pleci şi începeai să chirăi şi să faci ca toate visele când se termina sejurul? Ei bine, dacă tu nu făceai aşa, află că pe noi de fiecare dată ne târau de pe plajă sau ne vrăjeau cu tot felul de chestii ca să plecăm de bună voie. Cam în condiţiile acestea am părăsit noi Lisabona, mai ales că urma să parcurgem 945km într-o zi, dar gândul că o să ajungem în unul dintre cele mai frumoase oraşe din Europa ne-a făcut să ne mobilizăm rapid şi să accelerăm spre San Sebastian. La plecare primim cu foarte mare plăcere cadoul de la hotelul ce ne găzduise cele 5 nopţi, şi anume nota de plată pentru micul dejun copios pe 4 zile: 25 EUR amândoi!! Incredibil!

Drumul până la Golful Biscaya este presărat cu munţi colţuroşi şi peisaj arid, tipic peninsulei iberice iar peste aceste locuri, unde timpul pare că s-a oprit, Cel de Sus a pictat un superb cer albastru presărat cu nori albi pufoşi. O minunăţie de senzaţie şi o plăcere să conduci pe o asemenea vreme, aşa de bună încât nu mai trebuia să porneşti aerul condiţionat şi să faci guturai pe esofag. Mâncăm undeva în câmp, că doar era câmp peste tot, dar la restaurant nu pe capotă la maşină da? şi ne luam o super ciorbă castelană şi apoi nişte ouă cu jambon şi cartofi la cuptor. Ce să mai, “lejereanu” să nu ne cadă greu pe drum. Am vrut să spăl şi maşina dar după ce am stat la rând 30 de minute mi-a zis ăla că spală numai camioane! Îmi venea să-l bat cu jambonul în cap. Bine că mă laşi să aştept ca prostul. Hombre estúpido!

În San Sebastian ajungem lejer pe la un 21:30, ţinând cont că am dat ceasurile înainte, şi la hotel primim o cameră la ultimul etajul cu vedere spre ocean… sau cel puţin aşa părea de la geam că era o beznă şi deja începuse să şi picure… tipic ai spune tu! Dar nu ne sperie pe noi 3 nori aşa că plecăm să explorăm oraşul şi profităm de ocazie să mai băgăm ceva glucide. Aici, chiar pe malul oceanului este un restaurant, chiar la mijlocul plajei super chic şi cu o muzică excepţională şi ţinând cont că am prins masă fix la marginea terasei de dădea înspre ocean pot să spun că am încheiat seara într-un mod excelent bucurându-ne de luminiţele oraşului ce se reflectau în apa liniştită a Oceanului Atlantic.

Ce ziceam că e liniştit oceanul? Liniştit pe naiba că a plouat toată noaptea şi acum Atlanticul nostru este super agitat şi izbeşte tot ce prinde în cale. Momentan prinde nişte surferi chiar la mal dar reuşeşte să le smulgă doar zâmbete şi chicoteli de bucurie. În timp ce bem o cafeluţă citim şi un ghid al oraşului şi constatăm că este şi aici un funicular care ne duce acolo sus unde am întrezărit noi un turn aşa tip castel. Am luat la funiculare concediul ăsta de ne-am zăpăcit dar fiecare urcare a meritat tot “ne-efortul”.

…….. …….. …… ……. aa ….. aa …. ştii, eu ţi-am mai descris ţie peisaje văzute de sus nu? Lasă-le naiba… ignoră tot ce am zis… wooooooowwwwww! Se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte ei bine mie îmi trebuie un DEX întreg să pot să-ţi descriu plaja în formă de semicerc, cu insuliţa plină de verdeaţă din mijlocul golfului unde se loveau cu putere valurile învolburate ale oceanului Atlantic, cu sclipirea de diamant lăsată de multitudinea de iahturi prezente aici, cu superba reflexie a cerului turcoaz…. Ce să mai..

Nu pot să-ţi descriu pentru că rămâi efectiv fără cuvinte odată ajuns sus aşa că te las să admiri câteva minute filmuleţul de mai jos.

Înconjuraţi de peisajul acesta de basm pe care am încercat timid să-l descriu mai sus ne-am gândit noi să luam o mică gustare. A fost cel mai frumos prânz din viaţa noastră şi am stat aici aproape 3 ore şi nu ne mai venea să plecăm. Am analizat fiecare colţ al acestui tablou feeric şi am zâmbit la fiecare val de se izbea de ţărm lăsând o perdea de apă peste aventurierii de la marginea balustradei de protecţie. Mâncarea a fost excelentă şi relativ ieftină pentru că restaurantul de aici de sus este gen împinge tava. Şi ca să nu comentezi că mănânc mult, uită-te bine în poză şi vezi că am mâncat broccoli da?!?

Noi trebuie să plecăm acum pentru că este aproape 15:30 şi azi avem 830 km până la Lyon. Tu poţi să mai rămâi cu câteva poze dar să ştii că nimic nu se compară cu senzaţia de acolo, cu mirosul de ocean şi cu liniştea deplină. San Sebastian este un oraş în care se merită să-ţi faci un concediu gen luna de miere, sau dacă eşti vr-un norocos şi ai ceva rude aici, că am văzut o grămadă de bătrânei simpatici în terasă la citit, poţi să vii şi să te relaxezi cu toată familia. Îţi dai seama când o să scrie copilul compunerea la şcoală: Eu am fost la bunicul la ţară la San Sebastian….