Mai 152012
(1 votes, average: 3,00 out of 5)
Se încarcă...
.JPG)
Hai buongiorno. Azi îți scriu despre un oraș special dar mai întâi am o întrebare pentru tine. Ia zi, ai fost vreodată la un carnaval? sau bal mascat? Eu zic că cel mai probabil, măcar o dată tot ai fost, sau erai prea mic și nu îți mai amintești. Hai băi, nu te mai gândii atât, sigur ai fost vreo prințesă la serbarea de la grădiniță sau vreun Făt Frumos ademenit de o prințesă simpatică. Ei bine, așa am auzit noi că ar fii atmosfera de la Veneția în perioada carnavalului din luna Februarie așa că am decis să tragem o fugă să ne convingem.
Plecăm de vineri seara, cu mașina dar nu până la Veneția, că oricum nu ai cum să ajungi cu mașina și oricum hotelurile în perioada asta ori costă o grămadă ori sunt epuizate, așa că plecăm spre Treviso cum ne-a învățat pe noi o colegă de la servici care vorbește extrem de mult, dar uite că de data asta a zis și lucruri interesante.
Ajungem relativ repede de la Milano deoarece sunt doar vreo 300 de km, aproape toți pe autostradă și fiind deja seara târziu, decidem să mergem să păpăm ceva prin zona….. Hmm.. cam bombă orașul ăsta și deja la 22 nu mai era nici naiba pe străzi așa că mâncăm ceva rapid, ne întoarcem la hotel si nani.
… a doua zi
.JPG)
Din Treviso în Veneția ajungi cam în 20 de minute cu trenul care circula la intervale destul de dese. Poți să mergi și cu mașina dacă chiar te mănâncă să ieși pe aglomerația asta dar se poate că noi am mai fost și imediat ce treci podul dinspre Veneția continentală spre partea inundată ai câteva parcări imense unde poți să lași mașina la vreo 25 EUR pe zi dacă îmi aduc bine aminte. Apoi de aici mai dai 1 EUR și iei un tren fără mecanic, robotizat, care te duce până la gara din oraș.
Tot la gară am ajuns și noi, vezi ca e Veneția Santa Lucia și nu Veneția Mestre cum am crezut noi prima dată de era să coborâm din tren aiurea. Și ajungem în gară… Aoleuuuu mamăăă… Băi frate ce este aici? Nu ai loc să pui un picior de gărgăriță, da’poi ciolanul meu gras. Dacă veneam cu mașina, cred că o parcam pe apă la câtă lume este aici.
.JPG)
De regulă când venim în Veneția preferăm să mergem după cele 2 indicatoare mari si late care îți arată 2 dintre punctele principale: Stazione (adică gara) și Piața San Marco, adică haos.. acum. 🙂 La câtă lume este acum preferăm să luăm autobuzul plutitor și să mai evităm un pic multimea. Aaa…am uitat să-ți arătăm surpriza. Ia fii atent ce ne-am cumpărat noi când am mai fost aici:
.JPG)
.JPG)
.JPG)
Plimbarea cu barca autobuz îți dă posibilitatea de fiecare dată să admiri acest frumos oraș, patrimoniu Unesco, capitala de odinioară a republicii Venețiene. Stand și legănându-ne în valurile blânde ale Mării Adriatice admirăm acum cel mai frumos oraș construit vreodată și chiar dacă marea a fost o dată rea și a vrut să-l acopere sub valurile ei , se pare că până la urmă a ajuns la un acord cu omul și acum conviețuiesc împreună fără probleme.
Nu o să încetez niciodată să mă minunez cum, ieșind pe ușa casei, pășești direct în barcă, sau ne mai uimește și cum, tot ceea ce noi numim mijloace de transport pe uscat, au fost ușor adaptate și transformate pentru a se deplasa pe unul din multitudinea canalelor ce separa cele 118 insule ce alcătuiesc acest oraș plutitor. Așa că nu mica îți este uimirea când vezi ambulanțe, taxiuri, “mașini” de poliție care înfruntă valurile cu viteză în timp ce tu meditezi romantic în bărcuța ta. Oare cum ar arăta o urmărire în Veneția? 🙂 (mi s-a răspuns la întrebare în filmul The Tourist) 🙂
Dar să lăsăm prostiile că acum aproape am ajuns în Piața San Marco și atenția noastră se îndreaptă spre multitudinea de măști prezente aici și spre atmosfera încărcată de iubire, creată de miile de turiști care accentuează încă o dată fața romantică a Veneției.
.JPG)
Da, romantici oamenii și muuuuulți rău de tot… Pai noi cum facem măi să ajungem în Piață? Hai să încercăm să vizităm și noi palatul Dogilor pentru că de câte ori am fost la Veneția nu am reușit niciodată.Aoleuuu…. Băi voi ați înnebunit la cap? Pai cred că toată piața asta stătea la coadă la palat.
Gata mă… A fost odată când aveai funcția pe viața, acum nu mai e așa. Și chiar și atunci tot te obligau ăia să demisionezi, deci degeaba vreți Dogi și vă înghesuiți așa. Ce zici tu? Zici că se înghesuie să vadă apartamentele dogilor sau faimoasele anticamere? Mda, ai și tu dreptate, dar naiba tocmai acum s-au găsit că de 4 ani tot încerc să văd și eu palatul.
Trebuie să venim special pentru asta… altă dată. Ca să urcăm în turn nu mai vorbesc că mai au un pic și se împing în apă la cât se întinde coada. Noroc că data trecuta când am fost nu am prins aglomerația asta și am urcat și noi.
.JPG)
Priveliștea de sus, de aici din clopotnița lu’ nenea Sfântul Marco nu poate fi descrise în cuvinte puține, iar cu prea multe cuvinte riști să-i știrbești frumusețea. Iți zic doar că, să vezi case în mijlocul apei și chiar un ditamai turnul, așa cum apare insula San Giorgio Maggiore, este cu adevărat ceva ce rar întâlnești prin lume.Te las sa admiri și tu ce am admirat noi și să te pierzi prin mozaicul de culori și luciul apei ce ți se va întinde în fața ochilor și care formează unul dintre cele mai romantice orașe din Europa, Veneția.
Nu degeaba regizorul Donnersmarck a decis să-l aducă pe Turistul ăla “amețit” de Jhonny Deep și să-l pună să alerge toată insula după frumoasa Angelina.
.JPG)
.JPG)
.JPG)
Acum cred că știi ce urmează nu? …. Daaa… Sigur! Ete țeapă că de data asta nu e vorba de mâncare, acum mergem împreună într-un loc unde nu merg mulți turiști pentru că e un pic izolat și linișteeeeee.
.JPG)
Plecăm agale cu măștile pe față, salutând respectuos, cu plecăciuni, pe celelalte prințese japoneze și ceilalți prinți care ieșiseră la promenadă și după puțin timp ajungem în Parcul Amintirilor (Parco delle Rimembranze) unde, așezându-ne pe o bancă admirăm în voie frumusețea locului, vaporașele ce se plimbă necontenit precum și promenadele mascate ale celor veniți ca și noi la carnaval. Normal că nu ratăm aceste momente unice și le imortalizăm prin câteva poze.
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
Fii atent… Pun pariu că dacă ai fost în Veneția, este o zona aici unde nu cred că ai fost, pentru că nu mulți sunt îndrumați spre locul ăsta. Aici e zona unde locuiesc oamenii ăștia de stau aici și cărora cred că li s-a luat de tine și de noi precum și de multitudinea de turiști de nu pot săracii să-și ia o pâine.
Dar totuși să nu le plângem de milă, că atunci când nea localnicul Giovanni ne-a cerut 100 de EUR pe o tură de 20 de minute cu gondola, cred că nu o ducea așa de rău la cât de mare era cererea.
.JPG)
.JPG)
.JPG)
Deci fii atent, de aici din parc mergi până la strada 24 Mai (via 24 maggio) și de aici traversezi în stânga canalul, înapoi cum ar venii spre Piazza San Marco. Ajuns aici, plimbă-te printre casele localnicilor și o să descoperi o altă față a Veneției, una care nu apare în toate ghiduri turistice. Și dacă tot te-ai obosit să mergi cu noi până aici, hai să mergem și pe insula San Pietro că e chiar aici, la două podețe mai la dreapta și putem să vizităm și biserica de aici. Băi, eu m-am contrazis cu Diana că turnul ăsta de aici e strâmb, zicea ea. Acum dacă mă uit mai atent la poză cred că avea dreptate. Tu ce zici?
.JPG)
De data asta chiar ne este un pic de fomiță și înaintând ușor ușor pe niște străduțe cât mai lăturalnice cu putință ca să nu întâlnim iar turiștii ăia grămada, ajungem în Piața Marco Polo unde ne place nouă mult de tot să mâncăm și doar să stăm și să admirăm locul. În drumul nostru, normal, că întalnim “mascați” de la cel mai mic la cel mai mare. Aaaa.. Spaghete alle vongole, preferatele mele! Gata hai că nu mai zic nimic că murdărești aici unde citești. Heei… Ia un șervețel ceva ce! 🙂
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
Și tot stând noi la povești și admirând copilașii simpatici deghizați care mai de care în câini, pisici, rechini (ce imaginație pe părinții din ziua de azi), coboară ușor amurgul peste animata Veneție iar odată cu apusul soarelui se dă startul la petrecerile de seară, la muzică și voie bună.
Miaaaaau…. Aaaaaaa… Dianaaaa… Ce-i cu siamezele ăstea? Aoleu.. Mă atacăă! Aaaa…. Bine hai, fă-mi o poză să ma laud apoi 🙂
Ia uite-l și pe ăsta.. Parcă seamănă cu o vedeta de pe la noi, așa cu bot și buzoaie groase, nu spui cine, persoană importantă cum zicea Caragiale.
.JPG)
Am stat, am dansat un pic, ne-am pierdut în mulțime de câteva ori și am petrecut o seară fantastică alături de, cred, toate națiile pământului.
La întoarcerea spre gară, se mergea încolonat în formă de grămadă iar când străduța se îngusta era vai și amar de ăștia mai mici și firfirei.. Dar la mine nu se punea problema iar Diana era protejata de grăsanu’.
Ia uite ce terasă frumoasă aici pe drea… Aloo… Băi.. Nu vedeți că ”semnalizez”… Alooo… Vrem dreaptaaa!! Ce dreapta tată! Aici mergeai unde mergea mulțimea, și cum mulțimea mergea la gară, acolo am ajuns și noi, pe la un 23:00 așa că am luat unul dintre ultimele trenuri spre Treviso unde aveam hotelul.
.JPG)
Într-adevăr o zi deosebită, iar carnavalul de la Veneția merită să-l vezi și să-l trăiești măcar o dată în viață. A doua zi, după ce am constatat că la lumina zilei Treviso e chiar frumușel, am revenit pentru încă 5 ore de admirat orașul plutitor din partea estică a Italiei.
De data aceasta, o dată ajunși în gară, am făcut traseul în sens invers al acelor de ceasornic și tot în Piața San Marco am ajuns, dar nu are rost să-ți înșir cuvinte aiurea pe foaie. Veneția merită vizitată, măcar 1 zi întreagă pentru că te asigur că o să rămâi cu una dintre cele mai frumoase experiențe din toate călătoriile tăle.
Vezi doar la restaurante să nu te aventurezi la șmecheriile de le-ai văzut în filmul cu Angelina și Jhonny că te cam ustură la punga apoi. Bine, dacă ”te ține” ești chiar binevenit. Îți anticipez că la unul dintre restaurantele ăstea șmechere o să te servească conu’ Cornel, chelnerul nostru di la Vaslui, stabilit pe aici de vreo 5 ani și care ne-a atenționat când ne-a auzit vorbind română că “ii scump rau acilea” !
Arrivederci Venezia! Un abbraccio!
(1 votes, average: 3,00 out of 5)
Se încarcă...
Nasol e să nu-ți iei notițe la timp… 2 săptămâni m-am chinuit la articolul ăsta…. începe să mă lase memoria 🙂
Vă mulțumesc pentru un astfel de review și poze, sper că va plăcut această vacanță în Veneția.