Iun 262012
 
Articolul asta m-a lasat receHmm.. se putea si mai bineInteresant articolulMi-a placut mult de totExcelent (1 votes, average: 3,00 out of 5)
Se încarcă...


Cu greu reuşim să părăsim însorita, pe acum, Elba iar cei 120 de km până la următoarea noastră destinaţie îi petrecem relativ tăcuţi sau povestind cât de frumos a fost şi promitem să revenim cât mai curând. In turul nostru prin Toscana ni s-a sugerat că nu avem cum să ratăm Siena, aşa că, chiar dacă în această seară trebuia să ne întoarcem la Milano, nu avem cum să nu ne abatem şi pe aici. Florenţei (sau Firenze cum se spune la Italieni) am decis să-i rezervăm un weekend întreg aşa că fii pe fază și păstrează-ţi zâmbetele până-ţi deapăn amintirile de acolo.
 

Aerul medieval al Sienei, chiar dacă încărcat de studenţie şi de activităţi specifice secolului nostru, m-a făcut totuşi sa îmi permit să aseamăn această frumoasă cetate din Toscana cu Sighişoara de la noi. Sper că îmi permiţi această comparaţie pur bazată pe atmosferă resimţită. Uită-te şi tu şi zi-mi cam cât se apropie imaginea asta cu cea a Sighişoarei când te apropii dinspre Făgăraş.


 



 Ca de obicei, iar am „bulan” la locul de parcare şi găsim un loc fix lângă ziduri, la intrarea dinspre Porta…. Ăăă.. am uitat cum se numeşte. Parcă Porta Camollia, aia din partea de sus a oraşului că o dată intraţi pe acolo am am tot coborât şi am traversat toată cetatea până la Porta Romana, aşa fără harta ci doar mergând pe indicatoare. Cum orice lucru bun începe cu o masă, mergem să căutăm ceva cu toate că la ora 2 nu prea mai găseşti bucătăria deschisă. Avem noroc și găsim cel mai tare restaurant  împinge tava de aici şi, chiar dacă la început eram un pic sceptici, odată ce am văzut mâncarea a dispărut orice urmă de scepticism și ne-am mâncat până şi degetele. Buun, acum se poate explora.

 

 

Vremea este excelentă iar dacă ieri ne plângeam de ploaie și invocam soarele, astăzi suntem dogoriţi de razele lui şi chiar ne mai trage şi un bronz de tractorişti! Oricum plimbându-te prin Siena, nu trebuie să-ţi faci probleme cum că ai face insolaţie deoarece multitudinea de străduţe şerpuite, specifice stilului italian, te aduce foarte des la umbra şi te apropie din ce în ce mai mult de epoca medievală, făcându-te să păşeşti ca într-un vis în unul din filmele cu Robin hood.

 

         

 

 

 

Mergând după indicatorul spre Dom, trecem pe lângă o masă de tineri ce chefuiau de mama focului… S-or fii terminat examenele?!.. Şi apoi tot înaintând ajungem tot pe o străduţă îngustă la un loc care iniţial nu ne inspira cine ştie ce.. Apoi am tot văzut oameni opriţi si ne întrebam dar ce o fii dom’le aici?
 
 
 
 
 
Woooow…wooo wooow!!!! Am păşit un pic mai înainte pe aleea îngustă şi dintr-o dată am văzut ce era când în faţa noastră a apărut brusc o imensă piaţă plină de oameni
 
 
 

Locul acesta superb, plin de oameni ieșiți la cărămidă roșie, aveam să aflăm mai târziu că se numește Piazza del Campo și că acest loc era în trecut un fel de piață și un loc de unde se întâlneau cele trei mari comunități stabilite la poalele dealurilor cetății, și anume Castelanii, Camoliezii și San Martinezii (daca așa s-or traduce în română). Numele a rămas del campo de atunci de când se ieșea la iarba verde aici sau la noroi sclipitor în funcție de vreme, chiar dacă pe la o mie trei sute și ceva, romanii, sătui să-și mai murdărească sandalele, au decis să ”asfalteze” zona.

După cum ai observat și tu, dar li noi, în piaţa aceasta, se află şi un ditamai turnul unde, cunoscându-ne deja ştii că e musai să urcăm. Turnul se numeşte turnul Mangia că cică aşa îl chema pe primul clopotar de aici.. Băi şi eu care credeam că e ceva cu mâncarea (mangiare în italiană). Off 🙂

 


Decidem deci să urcăm în turn şi pentru preţul de 8 EUR ni se deschid porţile spre cerul Sienei… Dar până acolo sus e mult de mers tati.. Să nu crezi că iei liftul.. Nuuu … Dai din picioare şi urci scările ăstea multe multe multe de nu se mai termina spirala şi eşti atent să nu-ţi iei grinzi în freză.

Dar ca să nu te sperii, să ştii că la început e mai nasol, la primele 2 etaje, că eşti înconjurat peste tot de ziduri, aşa că Diana, care este un pic claustrofobică, s-a cam panicat dar apoi e mai aerisit şi îţi revii şi tu, şi Diana. Hai mai repejor ca să scăpăm de acesta din spatele nostru de-şi plânge de milă în timp ce se întreba cine naiba l-a pus pe el să urce aici şi ce o fii fost in capul lui!


 

Ajunşi sus, Siena ni se arată în toată splendoarea ei de oraş medieval iar aerul Toscanei este mai proaspăt ca niciodată  şi ne umple plămânii  de sănătate iar verdele ierbii încântă cu mare plăcere obiectivul aparatului. În sfârşit un loc de unde pot şi eu să fac poze cu obiectivul acesta şi reuşesc să încadrez fiecare bucăţică de istorie în parte.

Încape chiar si măreţul Dom de aici pe care profităm de ocazie şi îl examinăm bine împreună cu tot peisajul dimprejur dar mai ales piaţa plină de oameni care văzută acum de sus capătă un caracter aparte şi acum distingi clar împărţirea despre care îţi vorbeam mai înainte.

 

 

 
 
 
Abia de aici de sus am remarcat și noi piscina aia din mijlocul pieței și faptul ca piața era împărțită în noua bucăți perfect identice. Bine, aia cu feliile am înțeles-o ca na, fiecare cu felia lui și ne referim aici la guvernul format din cei nouă, chipurile neutri care i-au înlocuit pe cei 24 de aristocrați ce guvernaseră până atunci dar cu piscina care era treaba. Piscina aia, munte de incultură cum zice nașul, este de fapt fântâna bucuriei și era un fel de punct de racord pentru toate canalele care aduceau în trecut apă în cetate. Acum are doar scop de atracție pentru turiști, primesc explicația completă de la cititoarea tuturor ghidurilor de pe lumea asta.Ţinând cont că atunci când am stat la coadă am văzut anunţul că nu poţi să stai mai mult de 15 minute sus că altfel rişti să-ţi iei înjurăturilor celor care aşteaptă sa urce, decidem să ne încadrăm în orar şi să nu ne „umplem frigiderul”  de blagoslovelile celorlalţi turişti.

 

Din păcate nu mai avem timp să dăm o fugă să vizităm Domul şi în interior despre care citisem că este superb. Mergem pe încredere, mai ales considerând că vreo 40 de oameni s-au chinuit timp de 200 de ani să-l decoreze. Noi trebuie să ajungem să “decorăm” nişte haine pentru mâine la serviciu, să mai băgăm şi un duş şi puşin somn aşa că plecăm uşor uşor spre Porta Romana.


 

În drumul nostru facem şi câteva poze ca să putem să luăm cu noi măcar imaginea acestui frumos oraş medieval dacă mai mult nu putem. O dată ajunşi la ieşirea cealaltă ne bucuram noi că am fost furbi (şmecheri pe italiană) şi am mers prin Siena doar în coborâre evitând escaladările colinelor şi a străduţelor cocoţate prin toate cotloanele vechii cetăţi. Tot coborând aşa, în mintea noastră s-a creat imaginea din satelit, distorsionată aş spune, cum că, privind o hartă imaginară, noi am intrat prin dreapta şi acum ieşim prin stânga deci dăm un ocol şi imediat ajungem la maşină.

 

 

 
 
Şi mergem, şi mergem pe străduţele ăstea pustii până când ajungem într-un câmp… Sincer în jurul nostru nu mai era nimic, decât iarbă multă şi o babă într-o staţie de autobuz unde astăzi de pare că oprea doar soarele. Băi să fie.. Unde suntem? Ia să scot eu gadgeturile şi să vedem ce zice nea goagăl. Noroc că reţinusem, sincer printr-o minune, numele străzii unde parcasem maşina. Ia zi tu măi gogule..  ia fă-ne un traseu de aici până la maşină.
 
Hai să-mi trag palme : 3,9 km. Mamăăăă…. E departe? zice Diana… Ups, zic în gând, iar am făcut-o de oaie… Aaa.. Nuu.. E aici.. Imediat.. Vreo 800 de metri.. Trebuie sa urcam dealul asta... Si urcam dealul.. Si eu ma gandeam la solutii sa nu mi-o iau.. Si apare solutia… Autobuzul cu baba aia care pălise deja de la atâta stat în soare… Și fuuugi… și ia-l. Unde merge autobuzul ăsta? întreabă Diana. Naiba să-l ia..zic, las că urmărim cu google maps.


Multumesc frumos Doamne. Am scapat si de cafteala dar si de mersul pe jos… 800 de metri ai zis huh? Aaa… păi da… așa ar fi fost pe modul pieton 😀

 
Chiar dacă am stat foarte puțin în Siena, am reușit să o surprindem în toată splendoarea ei și mulțumim și vremii că a ținut cu noi și ne-a lăsat să ți-o prezentăm și ție așa cum se cuvine.
Arrivederci Siena!

Articolul asta m-a lasat receHmm.. se putea si mai bineInteresant articolulMi-a placut mult de totExcelent (1 votes, average: 3,00 out of 5)

Se încarcă...

.

Galerie Foto

.
Cristi si Diana