mai 152013
 
Articolul asta m-a lasat receHmm.. se putea si mai bineInteresant articolulMi-a placut mult de totExcelent (1 votes, average: 5,00 out of 5)
Încarc...
DSC_0514_1024x678.jpgHai repede în apă că am înghețat de friiiig. Aaaaa… ce bine este aici la căldurică.. să stai așa pe spate în apa caldă și să admiri munții acoperiți de zăpadă. Mi s-au zdrăncănit toți creierii de la săniuța aia și acum e binevenită această relaxare. Cum îți povesteam data trecută, suntem la Alpenterme, un complex de ape termale atât indoor cât și outdoor și cum nu am fost niciodată în pielea goală în zăpadă, aici ar fi un bun început.

 
Faza bună este că din piscina mare de o vezi aici în poză, se ajunge în piscina termală în aer liber, direct pe sub clădire, printr-un canal special construit. Apoi afară mai sunt două piscine cu apă rece unde neînfricații ruși se dădeau cu fundul de gheață ca să facă pe grozavii. Păi ia să fac și eu pe grozavul.. ce o fi așa dificil să intri în apă rece acum la -5 grade?

 
 
 
DSC_0529_1024x678.jpgAaaaaaaaa… nu apuc să fac mai mult de 3 pași afară din piscină că deja fac țurțuri la gură și mă trântesc înapoi în apa caldă ignorând toate indicatoarele cu ”nu săriți în piscină”. Băi frate cât poate să fie de frig… cum or putea ăia, nu numai să iasă afară, dar să mai și intre în apa aia bocnă de rece. Eu deja am bucățele de gheață în păr… serios! Gata, ne-am bălăcit ceva aici și acum ne este cam foame. O să revenim mai pe seară să facem o poză că cică atunci dau drumul la fototerapie.. hmmm.

 
 
Păi și cum mâncăm aici domn Programator Șef? Cu ce plătim, cu chiloțărealăn, că numai asta avem la noi? Nu bre, te duci la împinge tava, îți iei tot ce vrei tu să mănânci și apoi la sfârșit ”tragi” cu ceasul iar la plecare te ”trag” ăia de card ca să achiți consumația. Ahaaa… foarte tare… Hai să mâncăm acum! Poftă bună și ție. … dacă nu ai poftă de ciolan cu cartofi sau salată de murături sau un tiramisu din acesta gigant, poți să te duci să te bălăcești până mâncăm noi. Băăă…. Hai închide gura că-ți curg balele…. Pofticiosule! 🙂

 
DSC_0465_1024x600.jpgGata și mâncarea așa că acum avem stomacele pline și putem să mergem să inspectăm un pic mai mult bazinele termale de aici. Și uite așa descoperim un loc de joacă super frumos pentru Finuța, cu tobogane de apă, cu stropitori cu fântânițe, totul în miniatură, numai bune să aducă un zâmbet șugubăț pe chipul scumpetei mici. Dar cum, ne zicem noi în gând, numai ăștia mici să se simtă bine? Dar ”hăndrălăii” nu pot să se dea și ei în vr-un tobogan?
 
DSC_0569_1024x678.jpg
 
2013-01-22-1061_1024x575.jpgȘi bineînțeles că s-au gândit cei de aici că între copii de 2 ani și cei de 30 e doar o diferență de mărime la chiloțăreală pentru că din punct de vedere minte nu ne remarcăm în mod deosebit așa că am ținut să nu dezamăgim această teorie. Am înfășcat niște colace gigant și ne-am dat drumul într-un tobogan de apă în chiote și rânjete de parcă eram la revelion. Am repetat experiența de mai multe ori până ne-am săturat și am obosit să urcăm atâtea trepte așa că acum vrem să ne băgăm iar la apă termală.

 
Mai explorăm sălile de aici lundu-le și pe fete cu noi și la un moment dat ajungem undeva la parter la o încăpere cu diferite săli pentru masaj, solar, relaxare, terapie cromatică și multe altele pe care acum nu le mai rețin. Ceea ce era ciudat era că mai toată lumea era la… pardon.. gol… Hmm… văzusem noi niște semne la intrare că nu ai voie cu slipul dar am zis că poate nu am înțeles bine. Mă rog, trece peste faptul că se holbau ăștia la noi și vedem afară în zăpadă o piscină. Wooowww.. ce tare… deschid ușa și fac instant țurțuri la ceafă așa că închid ușa. Băi… hai să facem strategie! Deschidem ușa și tâșnim ca din pușcă în șir indian direct în piscina aburindă….

 
 
Aaaaa… ce bine poate să fie… aaaaa…. RAAAAUSS… Raaausss… Raus urla una la noi! Ce are frate asta, ne întrebăm buimăciți. Cine e Raus ăsta? Diana înțelesese ce zicea doamna cu față de pitbull dar se făcea că nu înțelege care e problema. Eu cu Programatorul Șef nu ne prefăceam, chiar nu înțelegeam o boabă. Ce mârâie mă doamnă? Ce vrei? Scoate ceva la interval, nu spun ce că îmi e rușine, și ne arată că aici se intră nud așa că RAUS… adică AFARĂ… lua-v-ar să vă ia… cred că a mai adăugat printre dinți la cât era de ”simpatică”. Incredibil așa ceva! Să fim dați afară pentru că eram îmbrăcați! Asta numai în Austria și Germania se poate întâmpla. Și până la urmă dacă stăteam și noi în piscină cu slipul ce făceam? Contaminam apa? Parcă am fi fost râioși! Raus în pisicii tăi de afurisită și plecăm botoși.

 
 
DSC_0543_1024x678.jpgHai gata că ne-au scos din sărite, revenim la piscina cea mare și lenevim până ne încrețim sau până când cei mai mici dintre noi adorm molfăind o piersică pe șezlong. Cum îți spuneam, este foarte frumos și nu știu cât reușesc pozele să surprindă sentimentul de liniște și relaxare care te cuprinde stând în apa fierbinte privind în depărtare munți și pârtiile de schi. Plecăm cu greu iar când să plătesc constat că eu de fapt nu mai aveam cardul pentru că îl lăsasem la tanti aici de când plătisem biletele la intrare. Cică: ”păi eu v-am strigat prin interfon” de parcă cineva era atent la ce bălăcăreau ăștia la radio.

Încheiem seara cu un vin fiert la gura cascadei, acompaniați de o formație de trompetiști care susțineau un concert în aer liber. Ți-am făcut o mică înregistrare ca să vezi și tu. Hai…. Somn ușor!

 
 

 
 
… a doua zi

 
DSC_0509_1024x678.jpgEeeeeeeeee…. Bună dimineațaaaa!!! În sfârșit este soare afară și vreme superbă. Hai…. La schi că este ultima zi și vrem să profităm din plin. Dar înainte de schi, mai era un loc unde vroiam să mergem de când ajusesem în Bad Gastein, și anume la podul suspendat. Podul acesta unește două vârfuri muntoase și cică doboară simultan 2 recorduri. Unul este faptul că este singurul pod suspendat la o altitudine de 2.300 de metri și al doilea este faptul că poți să mergi pe el în orice zi din an.

 
DSC_0374_1024x678.jpgIdeea este că poți să mergi într-adevăr dar nu are nici un farmec dacă e ceață și nu poți să vezi în depărtare. Dar astăzi după cum îți spuneam, nu este cazul. Astăzi este o vreme superbă și se vede la zeci de kilometri depărtare. Este ziua ideală să plutim la înălțime, susținuți doar de câteva cabluri de metal.

Nu apucăm să ajungem la pod că deja rămânem mască la vederea zecilor de kilometri de nămeți și a zecilor de creste de munți acoperite cu zăpadă. Era așa de senin afară de cred că se vedea până în Italia. De-a dreptul impresionant, iar șmecherii ăștia de austrieci, ca să te facă să dai pe spate și mai mult, au construit câteva ”vista point” în afara muntelui. Adică pluteai pe o platformă din metal iar ca senzația să fie extremă, toată podeaua era cu găurele în așa fel încât să realizezi bine faptul că ești efectiv la zeci și sute de metri undeva … în aer!

 
Aoleu, aoleu… le tremurau picioarele la unii dintre noi, nu-i așa Diana. Aoleu, aoleu că ea nu vine acolo să facă poze! Hai măăă!! Uite și Finuța stă la poză! Până la urmă am convins-o și ne-am făcut câteva poze plutind peste Europa… dacă pot să spun așa, sau cel puțin plutind peste mare parte din ea.

DSCN5098_1024x768.jpg

 
No bun mă, dar podul acela unde este? Acum ori eram noi orbiți de la zăpadă ori indicatoarele lipseau cu desăvârșire pentru că ne-a luat ceva să realizăm că podul era în direcția opusă. Să-ți mai descriu ce am simțit când am trecut pe pod? Să-ți povestesc de golul în stomac pe care l-am avut privind la cei 1.000 de mentri ce se desfășurau printre stânci, brazi, pârtii de schi, undeva acolo sub picioarele nostre? Nu cred că are rost…. Cum nu are rost nici să-ți mai zic că odată ajuns pe pod ți se făcea poză automat și apoi erai postat pe site-ul stațiunii. Nu-ți mai povestesc nimic pentru că sigur stric senzația. Te las să te uiți la niște poze și să tragi singur concluziile.

DSCN5022_1024x768.jpg DSCN4986_1024x768.jpg

DSC_0446_1024x678.jpg DSCN5041_1024x768.jpg

 
Eu sufeream la un moment dat de înălțime dar cu timpul am trecut peste acest sentiment iar acum nu îmi mai tremură picioarele de frică ci îmi tresare inima de bucurie și emoție. Am avut același sentiment ca atunci când am escaladat muntele de la Zermatt și ne-am făcut poza la 3.885 de metri altitudine! Sunt anumite senzații pe care nu le poți reproduce și pe care merită absolut să le trăiești.

 
DSC_0834_1024x765.jpgDar multe senzații nu poți să le trăiești pe stomacul gol… așa că.. mâncăm și noi ceva sau o mai ardem la poze pe aici? Hai că venim și după aia. Plecăm să mâncăm la cabana de lângă pod și căutăm să alimentăm bine pentru că astăzi urma să facem o pârtie de schi cu cea mai mare diferență de altitudine (de la 2.300 la 800) dar și destul de lungă (peste 10 km). Ne îndemnăm cu mic cu mare și dăm gata niște hălci de carne sau câte o ciorbiță și apoi mai stăm un pic la masă la taclale. Finuța își găsise un prieten mai micuț ca ea și corespondau acolo fiecare pe limba lor. La un moment dat, amețitul ăsta de chelner se apucă să strângă de pe masă și ce-i vine lui în cap mă? Ce crezi tu? Dintre toate farfuriile și cănile de pe masă, s-a găsit să ia fix sticluța de suc a fetiței mă. Cât de imbecil să fi?! Bineînțeles că nu a fost iertat de Finuță care a fost pe fază mult înaintea noastră și a strigat cât a putut de tare la babuinul ăsta: Băăăăăă!! Șucu’ lu’ bebeeee băăăă!! Băăă…. Șucu lu’ bebe! Remarca a stârnit rapid hohote de râs și mai urma să-i zic doar babuin afurisit ce ești!

 
 
DSC_0360_1024x678.jpgHai… hai să mergem la H1, că așa se numea pârtia de schi despre care ți-am povestit mai devreme. Ținând cont de tipul pistei dar și de ”condițiile” unor dintre noi, Diana decide să nu se aventureze cu noi în această aventură așa că ea pleacă la terme cu Finuța și cu Părinții și ne lasă pe noi ”experții” să savurăm omătul proaspăt și să ne spargem în figuri de la 2.300 de metri. Până să apucăm să ajungem în vârful pistei cu pricina mai facem câteva ture și pe pistele de la altitudine mai joasă pentru că erau prea frumoase ca să nu fie încercate iar mai apoi ne aventurăm pe ”râpele lu’ necuratu’ ” cum aveau să fie chemate mai târziu de către Fina și Micuța Japoneză. Prima coborâre a decurs strună pentru toată lumea dar când am revenit pentru o a doua experiență se pare că oboseala și-a spus cuvântul și râpa lui necuratu a ”răpus” pe câțiva dintre noi. Să fii văzut ce veselie era la baza pantei ăsteia. Cădea lumea pe capete și era așa de abruptă că odată ce cădeai nu te mai puteai opri și arai pistă până jos chinuindu-te ca un caraghios să te prinzi ba cu degetele, ba cu coatele, ba cu genunchii… degeaba.. nu aveai nicio șansă să te mai oprești.

 
 
DSCN5067_1024x768.jpg

 
Am avut parte de o experiență indedită astăzi, acolo sus la pod, apoi pe pârtiile de schi și ne bucurăm foarte mult că am avut parte de o zi așa de frumoasă.

 
 
DSCN5122_1024x768.jpgLocalitatea Bad Gastein și în general valea Bad Hofgastein este într-adevăr ceva deosebit dacă alegi să-ți petreci o vacanță albă în Austria. Aici ai parte cam de tot ce-ți trebuie pentru ca să ai cu adevărat un concediu minunat, de la piste de schi pentru toate vârstele și toate experiențele, la piscine termale acoperite sau în aer liber, saună, masaje, cazinouri dacă ești un împătimit al jocurilor de noroc, excursii în aer liber, piste de săniuș, opere inedite precum podul suspendat și multe multe altele. Noi am mai petrecut încă o zi aici, zi în care am învățat pe propria piele că nu are rost să schiezi la altitudine joasă, cum este Dorfgastein de exemplu, pentru că riști să-ți strici schiurile și să-ți rupi gâtul în bolovani.

 
Dacă vrei să mergi deci, să știi că este un loc care pe noi ne-a super impresionat! Gata, s-a terminat vacanța de iarnă și acum trebuie să ne întoarcem la serviciu 🙁 dar până acasă mai vizităm un oraș… Știi unde s-a născut marele compozitor Wolfgang Amadeus Mozart ? 🙂

 
Articolul asta m-a lasat receHmm.. se putea si mai bineInteresant articolulMi-a placut mult de totExcelent (1 votes, average: 5,00 out of 5)
Încarc...
 

Galerie Foto

 

 

 

 

  4 Responses to “O săptămână albă – Bad Gastein, Austria 3/3”

  1. Marele compozitor Mozart s-a nascut la Salzburg si a murit la Viena. A fost, deci , un mare “patriot”.. daca putem sa spunem asa.
    Am vazut pozele si m-a luat ameteala numai privindu-le!. Crezi ca face cineva vreo revizie periodica la puntea aia suspendata…ca nu-i pot zice pod!???? Alta varianta de trecere nu mai era???
    Si ultima chestie: n-ai spus nimic despre ce s-a intimplat cu sticla de sampanie gasita pe pat in primul episod! Si cu cele 2 pahare, normal……

  2. super frumoase fotografiile .plec sambata si eu sper sa fie OK

Cristi si Diana